Accesul către Cabana Izvorul Muntelui se face din DN 15, pe traseul Piatra Neamț – Bicaz – Poiana Largului – Toplița. Din intersecție se urmează aproximativ 8 kilometri pe DJ 155F, în direcția Izvorul Muntelui – Durău. Drumul este accesibil pe tot parcursul anului.
Traseul începe dintr-o poiană de mici dimensiuni aflată în apropierea cabanei și pătrunde imediat în pădure, urmând malul stâng al Pârâului Izvorul Muntelui. După traversarea DJ 155F, poteca continuă spre Curmătura Lutul Roșu. În aproximativ 15–20 de minute se ajunge în punctul numit La Arsuri, unde sunt amenajate o masă și două băncuțe metalice, potrivite pentru un scurt popas.
Până în acest loc, traseul coincide cu varianta marcată cu triunghi albastru, care duce spre Stânca Dochiei, Jgheabul cu Hotaru și Cabana Dochia. Din Curmătura Lutul Roșu, poteca își schimbă direcția spre stânga și începe urcarea pe Culmea Răchitiș. La început se străbate o pădure mixtă de fag și rășinoase, apoi vegetația este dominată treptat de molid.
După o porțiune cu urcuș susținut, aproximativ la jumătatea traseului, în dreptul unui pâlc de larice se deschide spre dreapta o priveliște impresionantă asupra Vârfului Toaca, aflat la 1.904 metri altitudine, și asupra Stâncii Panaghia. De aici, panta devine mai domoală, iar poteca înaintează pe lângă limita rezervației științifice Polița cu Crini, situată pe versanții abrupți din zona de obârșie a Pârâului Izvorul Muntelui.
Denumirea rezervației provine de la pâlcurile de larice, cunoscut și sub numele de zadă, singurul conifer din România care își pierde acele în timpul toamnei. Primăvara, înaintea apariției frunzelor, conurile feminine capătă nuanțe mov-roz, motiv pentru care localnicii au numit acest arbore și „crin de munte”.
Polița cu Crini este o zonă de protecție strictă, iar accesul turiștilor în interiorul rezervației este interzis fără aprobarea administrației Parcului Național Ceahlău. Statutul de rezervație științifică a fost acordat datorită valorii genetice deosebite a arborilor, mulți dintre aceștia având dimensiuni și înălțimi impresionante.
După aproximativ 4 kilometri de la plecare, traseul ajunge în apropierea unei stânci masive de calcar cunoscute sub numele de Piatra cu Apă. Pentru a o vedea, este necesară o abatere de aproximativ 20–30 de metri spre dreapta. Numele stâncii provine de la o grotă adâncă de circa 10 metri și înaltă de aproape 6 metri, în interiorul căreia apa de ploaie sau cea provenită din topirea zăpezii se infiltrează printr-o fisură a tavanului.
Din mica poiană aflată pe șaua de lângă stâncă se pot observa platoul și Vârful Ocolașul Mare, Cabana Dochia, precum și formațiunile stâncoase ale Detunatelor.
După încă aproximativ 15 minute de mers se ajunge la baza Detunatelor, unde poteca traversează o zonă acoperită cu blocuri uriașe de conglomerate, desprinse din cele două turnuri de piatră care domină împrejurimile. Traseul continuă pe câteva serpentine abrupte și ajunge în apropierea unor colți de stâncă separați de peretele masiv de conglomerate. Aceste formațiuni sunt cunoscute sub numele de Cetățuia și Călugării.
Ultima parte a urcușului traversează pâlcuri de jneapăn care coboară până la limita pădurii de molid. Odată ieșiți din pădure, priveliștea se deschide, iar poteca se orientează spre stânga. În doar câteva minute se ajunge la Cabana Dochia, situată la altitudinea de 1.760 de metri.
Traseul a fost amenajat și ca traseu tematic în cadrul programului european Life Natura.